APĂRĂTOAREA VIEȚII (CONTINUARE)

A venit și ziua de 26 noiembrie 2019. Maria s-a gândit în zilele care au trecut cum ar putea găsi un răspuns la problema discutată cu doamna Elleni, pe 24 noiembrie. Din păcate, programul de la facultate și faptul că nu găsise o înlocuitoare pentru a-i încredința îngrijirea doamnei Elleni, o determinaseră pe Maria să nu poată întreprinde vreo acțiune concretă. În acea după-amiază, obținuse promisiunea unei prietene medic rezident, dar trebuia să discute chestiunea cu doamna Elleni.

            Seara a venit iar Maria, ca de obicei, a mers la doamna Elleni. Practic, amândouă își propuseseră să reia discuția din punctul unde fusese întrreruptă.

            -Maria, spuse doamna Elleni, te-ai gândit la ceva?

            -Da. Cred că soluția cea mai bună este să merg la sora dumneavoastră. Am citit tot ce am apucat să văd pe Internet, mi-am căutat toți prietenii virtuali pasionați de etnografia și istoria geto-dacilor. Din păcate, singura soluție asta este, numai că vedeți… ar trebui să aibă cineva grijă de dumneavoastră…

            -Da, aici ai dreptate, dar cred că pot să mă descurc două sau trei zile.

            -Fără cineva în casă, este imposibil, spuse Maria.Am găsit o prietenă care este medic rezident și are ceva timp liber. Am rugat-o pe ea, dar trebuie să am acordul dumneavoastră.

            -Este o idee foarte bună. Trebuie să o căutăm la telefon pe sora mea. Are un telefon mobil, pe care, seara pot să o sun, când are semnal. Trebuie să vorbească ea cu un vecin care poate să te aștepte la stația de autobuz. De la București, ajungi cu trenul până la gara principală. De acolo, până în sat, poți lua un microbuz. Iar de la stație, mai sunt cel puțin 15 km până în cătunul unde stă sora mea. Acum se întunecă devreme. Dacă pleci dimineața cu primul tren, ajungi spre seară. Este obositor. Sora mea trebuie să îți facă focul în odaia cea bună.

            -Nu trebuie să se deranjeze. Îmi pot lua sacul de dormit. Îmi place să merg la munte vara, am dormit în cort chiar și toamna.

            -Trebuie să stai în condiții bune, acolo este foarte frig acum. În plus, trebuie să umbli, să vezi locurile pe care sora mea le știe. Poate este nevoie să mergeți la unul dintre sanctuare. Sora mea știe câteva locuri unde ar trebui să ajungi. Spiritele relepot fi combătute numai dacă stabilești o conexiune cu spiritele bune, acolo unde își au sălașul lor. Este vorba de un câmp…

            -Un câmp energetic, da, adăugă Maria. Știu că s-au cercetat în secret, cu zeci de ani în urmă multe locuri. Am avut un unchi din partea mamei care a trăit la Buzău. Văzuse acolo mulți militari urcând și coborând munții, în destul de mare secret. Unchiul meu era pădurar și primise ordin să ajute la deplasarea prin pădure a militarilor. Îi văzuse cu multe aparate și târziu, după Revoluție a putut povesti câte ceva.

            – Și la sora mea este un astfel de câmp energetic. Maria, ai văzut acum câteva zile,acel nor ciudat, deasupra Bucureștiului?

            -Da, părea un val care parcă voia să se năpustească asupra orașului. În plus citesc tot mai multe știri despre diverse fenomene naturale stranii.

            -Este clar că în tot acest timp, acel spirit s-a mișcat în voie. Trebuie să îl oprim cumva.

            -Poimâine aș putea să merg la sora dumneavoastră.

            -O voi suna mâine dimineață.

            -Perfect. Eu voi pleca poimâine dimineață. Între timp, am citit că trebuie să găsim acele puncte energetice din jurul Bucureștiului, care trebuie activate. Nu cred că ne ajută numai cămașa din lada de zestre a surorii dumneavoastră. Aceasta este doar cheia care deschide poarta spre necunoscut. Va trebui să merg singură pe acea cale. În plus, sora dumneavoastră va trebui să îmi încredințeze acea cămașă.

            -Îi voi scrie o scrisoare pe care să o înmânezi personal. Nu vreau să discut la telefon.

            -Aveți dreptate. Spiritul rău poate să afle ceea ce se va petrece. Sora dumneavoastră va trebui să mă inițieze pe această cale. Am citit ceva despre mama Împăratului Galerius, care era de origine dacică. Se numea Romula, fiindcă provenea din localitatea aceea din apropiere de râul Olt. De acolo, plecase în Sudul Dunării după Retragerea Aureliană. Acolo l-a născut pe micul Galerius, pe care l-a pregătit și căruia i-a încredințat o învățătură de taină, o credință tainică în Zamolxe și în zeul Abraxas, Zeul Anului.

            -Sora mea știu că avea și o piatră pe care era gravată o creatură fantastică, o sinteză între om și animal mitologic.

            -Acesta era Abraxas, spuse Maria. Galerius, se spune că a devenit împărat prin invocarea spiritelor strămoșilor de către mama lui. El a avut garda personală din soldați purtând arme și îmbrăcăminte dacică. Așa apare înconjurat de ei pe Arcul de la Thessaloniki. 

            -Așadar, va trebui să ajungi în locurile unde poți atrage energiile bune. Sora mea va găsi pe cineva să te ducă acolo. Să ai grijă să pui acea cămașă bine. Va trebui să o porți în noaptea de Sfântul Andrei. Atunci se consideră că spiritele bune și rele călătoresc libere. Atunci se va vedea că ești aleasa. În vis, văzusem că acea cămașă devenea practic o armură inseparabilă de trupul tău.

            -Da, cu siguranță voi citi ritualurile de purificare. Voi încerca să mă concentrez în acea noapte. De altfel, voi ajunge în seara de 28 noiembrie. În ziua de 29 noiembrie voi merge în locurile indicate de sora dumneavoastră, apoi noaptea, voi căuta să ajung la sanctuar.

            -Să iei cu tine, neapărat cămașa. Dacă vei fi cea aleasă, atunci, de sus, vei primi un semn.

            -Așa am să fac! Mulțumesc, doamna Elleni.

            -Pentru puțin, draga mea. Mă gândesc că va trebui să facem ceva pentru a opri acest spirit.

            -Da, acum însă va trebui să vă liniștiți și să vă dau tratamentul.

            A doua zi, în zori, Maria a ajuns acasă. A decis să nu ajungă la cursurile din acea zi, încercând să se odihnească. Și-a pregătit bagajul, a făcut rezervarea la tren, în așteptarea telefonului de la domana Elleni prin care urma să afle că sora sa o aștepta, trimițând acel vecin să o aștepte la stația de autobuz.

            Maria se gândi că trebuia să ia un bagaj potrivit, în care să pună strictul necesar, inclusiv însemnările ei de până atunci, alături de haine. Vremea putea fi schimbătoare, de aceea avea nevoie de îmbrăcămintea groasă și încălțămintea potrivită pentru un sfârșit de toamnă la munte.

            În acea după amiază, doamna Elleni îi confirmă că era așteptată. Maria îi mulțumi și se pregăti de culcare nu înainte de a citi cu luare aminte toate însemnările, pe care apoi le puse în bagaj, alături de laptop, telefon, încărcătoare, baterii suplimentare, memoria externă și alte elemente de tehnologie nouă, necesare în aventura ei.

            Maria mai călătorise la munte, dar acum părea că pornește în aventura vieții sale.

(VA URMA)

Lasă un comentariu

Proiectează un site ca acesta, cu WordPress.com
Începe
close-alt close collapse comment ellipsis expand gallery heart lock menu next pinned previous reply search share star